Informatorii care divulgă informaţii despre fraude pe Wall Street vor primi recompense
Dacă descoperi o fraudă financiară pe bursa americană şi o divulgi autorităţilor, ai putea deveni milionar peste noapte. Ultima reformă financiară a Wall Street-ului presupune că persoanele care reclamă scheme de fraudă ar putea primi între 10 şi 30% din sumele recuperate.
Frauda ponzi de mai multe zeci de miliarde de dolari a lui Bernard Maddoff a zguduit Wall Street-ul şi întreaga lume financiară. Autorităţile americane nu au omis acest fapt în cadrul ultimei legi de reformă a pieţei financiare din Statele Unite şi încearcă acum să stimuleze angajaţii pe Wall Street să dezvăluie schemele financiare de fraudă. Pentru a realiza acest lucru, noua reformă presupune o recompensă pentru informatori cuprinsă între 10 şi 30% din suma recuperată de guvern.
Experţii sunt de părere că toţi cei care fac parte din noul val de informatori s-ar putea trezi astfel milionari. Banii câştigaţi de aceştia vor reprezenta aproape nimic în comparaţie cu sumele salvate. Noua legislaţie va intra în vigoare în curând, după realizarea normelor de aplicare. Arbitrul pieţei de capital a trecut deja la premierea celor care descoperă fraude financiare de proporţii.
Pe 23 iulie, comisia de reglementare a pieţei de capital americane a acordat un premiu de un milion de dolari, după ce informaţiile şi documentele aduse de doi americani au fost esenţiale într-un caz de fraudă.
Un fost bancher de la UBS a fost recompensat cu de Fiscul american
Legislaţia americană încurajează „informatorii” care spun ce ştiu despre evazioniştii fiscali într-o asemenea măsură încât un fost bancher care a lucrat la sucursala americană a băncii elveţiene UBS va primi o recompensă de 104 milioane dolari de la Fiscul american pentru că a dezvăluit informaţii despre evaziunea acoperită de bancă, conform CNBC.
„Informatorii” nu ar fi putut primi recompensa dacă în SUA nu ar fi existat o lege care să reglementeze astfel de cazuri.
Informaţiile pe care le-a dezvăluit Bradley Birkenfeld se referă la practicile interioare ale diviziei UBS de management al averilor private. Fostul bacher, originar din SUA, a fost încarcerat pentru că a ajutat clienţii americani să-şi ascundă averile pentru a evita plata impozitelor. Avocatul lui Birkenfeld, Stephen Kohn, a spus că informaţia pe care a dat-o fostul bancher Fiscului a condus la amendarea UBS cu 780 milioane dolari de către autorităţile americane. În plus, peste 35.000 de contribuabili au ales să participe la un program de amnistie fiscală pentru a repatria voluntar conturile offshore, deţinute ilegal de aceştia. Kohn a menţionat că astfel s-au colectat peste cinci miliarde de dolari din impozite neplătite, amenzi şi penalităţi care altfel nu ar fi ajuns la stat. Informaţiile furnizate de american au dus pentru prima oară la demascarea sistemului bancar secret din Elveţia, ceea ce a determinat guvernul de la Geneva să schimbe acordul fiscal cu SUA.
UBS a dezvăluit numele a peste 4.900 de contribuabili americani care deţineau conturi offshore ilegale.
„Qui Tam action”, spaima evazioniştilor în SUA
Astfel de procese sunt des întâlnite în SUA, ele numindu-se „qui tam action” (qui tam provine de la o expresie în latină care descria acţiunea de a recupera fonduri în numele regelui). În SUA, există o asociaţie de avocaţi renumită numită Qui Tam Team care a fost înfiinţată de foşti procurori federali care şi-au dedicat carierele proceselor de fraudă de interes public. Membrii asociaţiei sunt specializaţi în reprezentarea „turnătorilor” în procesele de „qui tam” şi de fraudă fiscală.
Procesele „qui tam” se intentează atât în numele guvernului, cât şi în numele reclamantului. Într-un astfel de proces, „turnătorul” va avea dreptul la un procent din penalitatea pe care o va plăti compania acuzată, aceasta fiind o recompensă pentru demascarea delictului de evaziune şi recuperarea fondurilor pentru guvern. Câteodată, guvernul federal sau cel de stat intervine şi devine parte în proces pentru a garanta succesul şi a lua parte la negocieri.
În prezent, acest fenomen al „informatorilor” a luat amploare la nivel internaţional. Chiar dacă normele şi reglementările referitoare la dezvăluirea fraudelor sunt diferite dincolo de graniţele SUA, mulţi parlamentari, organizaţii non-profit şi avocaţi îşi încurajează cetăţenii să dezvăluie fraudele la care sunt martori. SUA sunt renumite pentru că oferă ce mai bună protecţie „informatorilor” şi au cele mai bune programe de recompensare a acestora.
În SUA, „informatorii” nu pot fi concediaţi sau sacţionaţi în domeniul în care lucrează pentru că au dezvăluit neregulile. Potrivit legii Dodd-Frank privind reforma sistemului financiar şi stabilitatea acestuia în SUA, angajatorii nu pot „concedia, suspenda, ameninţa, hărţui, direct sau indirect, sau să discrimineze în orice altă formă un informator în termenii şi condiţiile de încadrare în muncă pentru orice act legal al acestuia”. Datorită acestei protecţii stricte a informatorilor şi a recompenselor oferite acestora, multe ţări urmează modelul SUA în această privinţă.
În cazuri care presupun recuperarea a 1 milion de dolari sau mai mult, informatorul trebuie să primească minim 10% şi maxim 30% din suma recuperată, ceea ce înseamnă că cea mai mică recompensă posibilă este de 100.000 de dolari.